„The Great King”, serial cunoscut si sub urmatoarele denumiri: Tae Wang Sa Shin Gi, The Story of the First King’s Four Gods, The Legend, Four Gods sau Marele Rege si cele Patru Zeitati, a ajuns la final. 24 de episoade pot parea putine in raport cu consistenta scenariului si, mai ales, in raport cu realizarea de exceptie, care a facut ca efectiv fiecare episod sa se scurga pe neobservate, cu toate ca fiecare a avut peste o ora. A fost cel mai costisitor serial din istoria unei televiziuni coreene, si e greu de crezut ca cel putin in urmatorii 2 ani se va mai realiza ceva la fel de grandios, dat fiind contextul economic actual, industria coreeana de film traversand o perioada extrem de dificila. Filmarile la serial, care au durat aproape 2 ani, s-au incheiat in decembrie 2007, astfel explicandu-se si schimbarea de decor (ca si in Kingdom of the Winds, de altfel) din ultimele episoade.

In aceasta prima parte a articolului (care probabil va avea 4 parti) vom insista pe o inedita paralela intre real si imaginar in acest monumental serial.

Partea 1: Realitate istorica si fictiune

Intregul serial este inspirat din viata regelui Dam-duk (Tamdok), cunoscut si sub numele Kwanggaeto, al 19-lea monarh al statului fondat de Jumong, Goguryeo. Acesta a domnit intre 391-413 si a murit la doar 39 de ani. A fost considerat, in istoria Coreei, un rege erou, dandu-i-se pentru faptele marete de vitejie numele de Kwanggaeto cel Mare.

Regele Kwanggaeto (al carui nume inseamna, in coreeana, „Mare intindere a teritoriilor”) s-a nascut in 374 si a urcat la tron in 391, la doar 17 ani, devenind cel de-al 19-lea rege al dinastiei Goguryeoului. Vremurile tulburi in care a domnit sunt cunoscute in istoria Coreei ca perioada celor Trei Regate, in care Goguryeo, Silla si Baekje se infruntau intre ele. Kwanggaeto a extins teritoriile Goguryeo-ului adanc in peninsula coreeana (cum o reflecta, de altfel, si serialul), avansand spre sud adanc in teriotoriul Baekje, si ocupand teritoriul Manciuriei la est de Liaohe.

La moartea lui, in 413, Goguryeo stapanea totul intre Sungari si raul Han, un teritoriu imens care, raportat la teritoriul actual al Coreei, insemna doua treimi din acesta. In 399, sefii de clan din Silla s-au supus lui Kwanggaeto pentru a obtine protectie in fata raidurilor japonezilor. Doar Baekje a continuat sa reziste puterii Goguryeo-ului in aceasta perioada, altfel, am fi putut vorbi in acel moment de o prima veritabila unificare a peninsulei coreene intr-un singur stat ! In timpul domniei sale, regele Kwanggaeto a cucerit 65 de cetati si aproape 1.400 de sate, ajutand, in plus, Silla, in fata atacurilor triburilor japoneze. In 392, acesta a construit 9 temple buddhiste in actualul Pyongyang (capitala Coreei de Nord). Realizarile sale sunt consemnate pe un monument (ce apare si la sfarsitul serialului) ridicat la un an de la moartea sa, in 414, in sudul Manciuriei.

Ce este fantezie ? Desigur, legenda. O legenda construita pe baza unor idei imprumutate din buddhism si mai ales crestinism, cu ideea unui salvator venit pe pamant cu o misiune divina. Cele 4 simboluri sunt specifice mitologiei coreene, stravechea religie coreeana fiind un soi de samanism imbinat cu totemismul specifice populatiilor nomade din zona Manciuriei. Legenda spusa de serial este un mit fondator al crearii lumii, asa cum Dumnezeu se considera, in credinta crestina, ca a creat lumea. Ce spune legenda ? La inceput nu exista lumea; au aparut un zeu (Yul-ryeo) si o zeita (Mago). Yul-ryeo moare, iar Mago da nastere la 2 zeite, iar acestea, la randul lor, nasc, fiecare, doi Barbati ai Cerului si doua Femei ale Cerului. Odata cu aparitia Fiilor Cerului, Yul-ryeo revine la viata si creaza cerul, pamantul si oceanul. Mago a ramas alaturi de Yul-ryeo, iar trupul lor unit a devenit Lumea, iar Fiii Cerului au stapanit toate fiintele vii din ea. Au existat 4 Barbati ai Cerului care pazea fiecare un punct cardinal al fortaretei Magoseong, de unde Fiii Cerului stapaneau Lumea. Cei 4 gardieni Barbati ai Cerului s-au casatorit cu cele 4 Femei ale Cerului iar urmasii lor au fost oamenii. Primii oameni au fost puri si se hraneau cu Laptele Pamantului. Dar in timp, oamenii s-au inmultit, Laptele Pamantului nu mai era de ajuns… iar unul din ei a comis pacatul si a mancat fructul interzis: un ciorchine de struguri. Omul a inceput sa se schimbe, sa-si piarda puritatea si sa nu mai auda glasul cerurilor. Semenii au inceput sa-l huleasca pe Jiso, cel care a comis pacatul capital si a gustat fructul interzis. Oamenii isi doreau din nou puritatea, asa ca au distrus fortareata Magoseong a gardienilor, in cautarea Laptelui Pamantului. Hwang-gung (Hwangoong), unul din gardieni a vrut sa ii ajute: a luat 3.000 de adepti ai lui si au plecat spre Nord, spre un loc numit Cheonsanju („taramul Muntelui Sfant”), unde era frig si periculos. A facut asta intentionat, pentru ca vroia sa fie din nou purificat, facand un legamant ca va reusi sa-si redobandeasca puritatea. O mie de ani a domnit Hwang-gung si i-a transmis fiului sau Yuin Sfanta mostenire a cunostintelor lui, lasandu-i regatul acestuia si urmasilor acestuia. Apoi a plecat pe Muntele Sfant si a devenit o piatra, amintind oamenilor despre urma lor de inocenta.

In acest moment incepe fantezia serialului: pe muntele Sfant apare, 2.000 de ani mai tarziu, Abullansa, condusa de maleficul vrajitor al tribului tigrului, care ar fi pierdut puterea focului. Neamul fondator al asezarii de pe Muntele Sfant ia numele de Jooshin, si apare ideea unui rege Jooshin salvator care sa redea oamenilor puritatea cu ajutorul celor 4 simboluri sfinte lasate de Hwang-gung pe pamant: Sarpele Testos, Tigrul Alb , Fenixul Negru si Dragonul Albastru . Fantezie sunt si triburile care se lupta intre ele pentru puterea focului, din primul episod al serialului, ca si interventia lui Hwang-gung si povestea acestuia de iubire cu o muritoare. Toate au fost plasmuite de genialul scenarist al serialului pentru a crea o punte de legatura cu mitul si un punct de pornire in aceasta poveste. Personajele, cu exceptia regelui Dam-duk, sunt imaginare, avand ca scop reflectarea trasaturilor specifice poporului coreean: curajul, eroismul si spiritul de sacrificiu (generalul Go, Dam Duk, generalul Heuk Gae, Jumuchi), buna dispozitie si firea cu aplecare spre latura ludica a vietii (Ba Son, Dalbi, acel satean mic de statura din Guh Mool, mana dreapta a lui Jumuchi), dragostea materna si respectul pentru familie (Sujini-Kiha, Ho Gae – domnul si doamna Yon, Dam-duk si tatal sau), lacomia si aroganta in sensul cel mai pozitiv al cuvantului (Kiha, Ho Gae, vrajitorul malefic, Sa-ryang).

VA URMA

Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com