Asa cum coreenii au ajuns, in ultimii ani, sa cam traga cu ochiul la productiile de peste ocean, imitandu-le si pierzand serios la capitolul originalitate, in acelasi fel piata coreeana de film a atras atentia investitorilor americani. Divizia locala a 20 th Century Fox, Fox Korea, a investit prima oara intr-un film coreean in 2013, cu ocazia lui “Running Man”, un thriller de actiune in stil hollywoodian cu Shin Ha-kyun protagonist. De atunci, Fox Korea si-a propus sa investeasca annual intr-un film coreean. Interesul american pentru industria coreeana de film e consecinta fireasca a dezvoltarii fantastice a acesteia in ultimele 2 decenii, cand Coreea de Sud a reusit sa ajunga al 5-lea cel mai mare teritoriu al box-office-ului la nivel mondial, dupa SUA, China, India si Japonia. Ei bine, in 2014 a venit randul lui “Slow Video”, productia asupra careia ne oprim acum, scrisa si regizata de Kim Young-tak. In mod suprinzator, scenariul si mai ales punerea in scena e una tipic coreeana, ce aminteste de povestile romantice de la ineputul anilor 2000. Parca regasim atmosfera din “Miracle of a Giving Fool”, primul scenariu scris de regizor Kim Young-tak, in 2006. In 2008 a debutat si ca regizor cu “Hello, Ghost”, ce i-a adus premiul pentru Cel mai bun regizor debutant la Baeksang Arts Awards. Elementul comun ce leaga “Miracle of a Giving Fool”, “Hello, Ghost” si “Slow Video” este, in afara aceluiasi scenarist, Kim Yiung-tak, si protagonistul, unicul si inegalabilul Cha Tae-hyun. Acesta a aparut in destul de putine filme in ultimii ani (doua aparitii “cameo” in “Steal My Heart” – 2013 si “The Con Artists” – 2014), fiind ocupat mai mult cu rolul din reality-show-ul “2 Days and 1 Night” in care apare de ani buni. Vestile sunt insa bune, deoarece in acest an il vom vedea in 2 productii (din care una e mult asteptatul remake dupa “My Sassy Girl”), iar la anul deja are anuntat un nou proiect. Nam Sang-mi, partenera din acest film, e cunoscuta cinefililor in special din seriale tv, precum “Goddess of Marriage” (finalizat diar cu cateva zile inaintea debutului filmarilor la “Slow Video”), “Time Between Dod and Wolf” sau “Gunman in Joseon”. In rolurile secundare distributia e la inaltime: Oh Dal-su, Ko Chang-seok, Kim Gang-hyun sau Ahn Kil-kang intr-un rol “cameo” de 1 minut la finalul filmului. Filmul nu a obtinut succesul scontat la box-ofice, incasand doar 1,17 milioane dolari.

Jang-bu (Cha Tae-hyun) lucreaza de cateva zile la un dispecerat de supraveghere video intr-un orasel de provincie coreean. In copilarie, parintii au descoperit ca are o problema oculara, despre care cel mai priceput oftalmolog din oras doar a citit in carti. Mai precis, acesta poseda acuitate vizuala dinamica, abilitatea de a vedea obiectele in miscare ca si cum acestea s-ar misca cu incetinitorul. Pentru a se manifesta aceasta trasatura, trebuie doar sa se concentreze asupra obiectelor in miscare. Dezavantajul e ca atunci cand alearga, isi pierde echilibrul, la fel ca atunci cand vede o lumina prea stralucitoare. Drept urmare, din copilarie poarta ochelari de soare tot timpul, fiind considerat de toti copiii un ciudat. Cu o singura exceptia, Bong Su-mi (Nam Sang-mi), prima lui iubire din anii copilariei, care de fiecare data ii lua apararea. Dar Su-mi paraseste orasul, iar Jang-bu se afunda in universul lui, traindu-si copilaria si adolescenta departe de lume, izolat in camera sa, devorand telenovele. Ajuns la maturitate deplina, peste 20 de ani, ramane fascinat de “telenovelele” reale ce le vede pe cele 200 de monitoare pe care trebuie sa supravegheze orice lucru suspect se petrece in orasel. Si, ca prin minune, intr-o zi zareste o fata de varsta lui, de care se indragosteste iremediabil. Ca prin minune, aceasta se numeste Su-mi, ca prima lui iubire. Poate renaste o iubire purtata unei fete, cu 20 de ani in urma, pentru o alta, cu acelasi nume ?

In mod evident, “Slow Video” nu a obtinut incasari mari la box-office dintr-un motiv extrem de simplu. Echipa de marketing ce s-a ocupat de promovarea lui a pacalit publicul, prezentand filmul ca fiind o comedie, aruncand momeala numita Cha Tae-hyun, care si azi, la 15 ani distanta, e tinut minte de fanii filmului coreean pentru prestatiile din comedii de succes precum “My Sassy Girl” sau “Speed Scandal”. In realitate, “Slow Video” e o productie romantic-dramatica, spre final chiar melodramatica, cu un usor aer meditativ, in mare parte narat de protagonist, cu flashback-uri si ganduri interioare exprimate aproape poetic. E normal ca atunci cand te duci pregatit sa te distrezi si constati ca trebuia sa vii cu batista la tine e mai greu sa transmiti din vorba in vorba ca “Slow Video” e ceea ce pare din trailer. Iar cand principiul “din vorba in vorba” nu functioneaza, un film e sortit esecului la box-office. Nu inseamna, insa, ca acesta e o productie de slaba calitate. Din contra, avem in fata o poveste plina de sensibilitate, cu mult romantism si cu o atmosfera degajata ce te invita sa-l savurezi atat pentru momentele amuzante cat si pentru cele mai triste. In definitiv, acesta prezinta un caz mai aparte al unui baiat cu o deficienta vizuala rara pe care o descopera in copilarie si care ii marcheaza existenta. In ciuda acestei situatii, incearca sa-si traiasca viata in mijlocul familiei sale, si ea greu incercata, purtand in suflet o dragoste sincera fata de simpatica prietena din copilarie Su-mi, de care soarta il desparte. Ajuns la varsta maturitatii, Jang-bu incearca sa se adapteze in societate, angajandu-se, in mod paradoxal, la un centru de supraveghere video al municipalitatii. Desi e privit ca un ciudat din cauza ochelarilor de soare pe care ii poarta tot timpul si a tacerii parca nesfarsite, acesta reuseste sa-si depaseasca conditia printr-o ambitie iesita din comun. “Slow Video” e, de fapt, povestea unui tanar trecut de 30 de ani, ce in ciuda greutatilor vietii are puterea de a extrage din el amintirile frumoase ale copilariei, de a le expune si de a le da viata, punand suflet in tot ceea ce face. Meseria pe care o alege presupune un contact vizual continuu cu oamenii, fapt ce il face sa-si construiasca propriul univers interior pornind de la lumea exterioara. Observa zi de zi aceeasi oameni mergand prin aceleasi locuri, presupune cat de complicata sau simpla le e viata, le citeste fericirea sau tristetea pe chipuri, dar acestia nu stiu de existenta lui. Si-ar dori sa fie el inusi protagonist in serialul tv pe care il vede zilnic pe cele 200 de monitoare ce-i rapesc atentia, si-ar dori ca macar unul din personajele zilnice sa-l salute sau sa-l recunoasca, dar cum e posibil acest lucru cand nu-ti traiesti viata decat in umbra, facand presupuneri ? Cea care ii zdruncina universul e o tanara, pe nume tot Su-mi ca prima lui iubire din copilarie. O observa zi de zi, se indragosteste de ea, iar cand afla ca se numeste Su-mi, ceva tresare inauntrul sau. Atras de fascinanta si indaratnica tanara de-o varsta cu el, intr-o zi, cand aceasta se pierde pe una din aleile nesupravegheate de camerele video, curiozitatea il atrage pe Jang-bu in serialul in care ajunge sa devina el insusi un interpret. Ce serial poate fi mai frumos decat viata reala insasi, isi spune in sinea lui, si astfel viata lui capata noi valente… Iar surprizele nu inceteaza sa apara. Un film superb, relaxant, plin de metafore si meditatii romantice despre viata si iubire, despre fericire si tristete, despre sperante si dezamagiri, intr-un cuvant despre viata, cu bune si cu rele. Un film despre sinceritatea iubirii si tragismul destinului, care va va emotiona si mangaia deopotriva sufletele prin sensibilitatea si frumusetea ce o emana.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil