Lansat pe 30 iulie 2015 in cinematografele chinezesti, “Lady of the Dynasty” face o incursiune in culisele vietii de la Palat din timpul dinastiei Tang de secol VIII. Productia a avut un buget urias, nu mai putin de 32 de milioane de dolari, insa a fost un esec de box-office, unde a reusit sa stranga doar 20,7 milioane de dolari. Nici criticii de film nu au fost prea incantati de aceasta realizare, insa depinde si de ce asteptari are fiecare de la acest gen de filme. Asteptarea populara, clar, de la un film de epoca cu 32 de milioane de dolari buget era sa fie o productie dinamica, cu multa actiune si scene de lupta, cu un subiect cat de cat inedit, care sa te captiveze pe durata celor 2 ore. “Lady of the Dynasty” nu este un film de razboi, iar cine ar fi urmarit in prealabil trailerul ar fi realizat ca e o productie romantica ce graviteaza in jurul personalitatii Imparatului Xuanzong si mai ales a Consoartei Yang Guifei, a carei tragica poveste de viata e adusa in prim plan din negura istoriei. Astfel ca, toti cei prezenti in sala de cinema asteptand un film cu intrigi militare si confruntari sangeroase, dublate de efecte speciale, s-au trezit ca au parte de o varianta chinezeasca a recentului serial coreean “Empress Ki”, plasat intr-o alta epoca si avand alti eroi. In privinta criticilor negative, acestea se datoreaza anumitor aspecte ale realizarii de ansamblu, care nefac sa ne intrebam serios pe ce s-a dus acest buget urias. Scenele de lupta sunt extrem de putine, folosite mai mult ca liant pentru a duce povestea mai departe, iar unele procedee tehnice par desprinse din anii ’70 (slow-motion-uri fara finalitate, in cadre scurte, plus “stingrea” imaginii in momentul in care se termina o scena, de care regizorul abuzeaza literalmente pana la exasperare). In plus, tot filmul este extrem de static, pare incremenit in descrierea amanuntita a vietii concubinei (devenite ulterior consoarta) Yang. Pentru cei care urmaresc seriale istorice chinezesti de palat, probabil filmul pare un etern deja-vu, ce nu aduce absolut nimic nou pentru genul de filme biografice axate pe reconstituirea vietii unei personalitati a istoriei. La un moment dat chiar devine obositor, iar incercarile de a rupe ritmul, ale regizorului, prin schimbari bruste de situatie, afecteaza grav cursivitatea (e ca si cum o melodie lenta e pusa dintr-odata pe repede inainte, dupa care se revine la lentoarea initiala). Cam din aceste motive filmul nu a fost un succes la box-office si nu a obtinut nici simnpatia criticilor de film, ce nu vad pentru prima oara o astfel de productie.

In ciuda acestui fapt, “Lady of the Dynasty” va fi o incantare pentru cei ce iubesc productiile istorice romantice, “de palat”. Punctul forte al filmului sunt costumele deosebite, decorurile minunate (atat din natura cat si scena dansului de la inceput, una din putinele scene la scara larga ale productiei) si, bineinteles, jocul actorilor. Nume mari in distributia acestui film interpreteaza excelent personaje istorice a caror poveste au putere de model, in ziua de azi, cand vine vorba de iubire in vremuri de restriste. O asemenea poveste am vazut, de exemplu, in serialul coreean “Faith” (e vorba de iubirea dintre regele Gongmin si Printesa Nogong), iar acest film incearca sa ne spuna ca clasicul cliseu al casatoriilor din interes de la Palat are parte si de unele exceptii ce merita aduse in atentia noastra inapoi din trecut, ce merita sa prinda viata pentru a nu ramane captivi in plasa ideilor preconcepute despre carmuitori. Leon Lai il interpreteaza pe al 7-lea Imparat al Dinastiei Tang, Li Longji, cunoscut si sub numele de Xuanzong sau, postum, ca Imparatul Ming al dinastiei Tang. Fan Bingbing (pe care ne-o amintim din recentul “The White Haired Witch of Lunar Kingdom”) revine in rolul concubinei Yang Yuhuan, dupa ce a interpretat acelasi rol in serialul Da Tang Fu Rong Yuan din 2007 avand aceeasi tema a iubirii acesteia cu Imparatul Tang. Intr-un rol care se va dovedi secundar il revedem pe Wu Chun, starul taiwanez de 35 de ani din „Saving General Yang” si „The Butterfly Lovers”, ce interpreteaza rolul Printului Mao, unul din numerosii fii ai Imparatului. In sfarsit, in rolul Consoartei Wu o revedem pe legenda Joan Chen, la fel de fermecatoare la 54 de ani ca in rolurile din tinerete. Regia e semnata de debutantul Shi Qing.

Dinastia Tang, mijlocul secolului VIII. Un anume Tacitus este trimis ca emisar al Imperiului Bizantin in indepartatul Tang, cu misiunea de a incheia o alianta intre cele doua imperii pentru a prinde in cleste Califatul situat intre cele doua, ce crea amandurora probleme la hotare. Pe durata sederii in capitala Imperiului, Chang’an, Tacitus are ocazia de a observa felul diferit de a fi al Imparatului Li Longji (Leon Lai), realizand ca Imperiul Tang e departe de tipicul imperiilor acelor vrenmuri. E surprins de toleranta din Imperiu, dar si de modestia Imparatului, care in loc sa sarbatoreasca recenta victorie de la hotar impotriva Califatului, organizeaza o ceremonie funerara in care locul melodiilor vesele e luat de elegii. Aici o zareste Consoarta Wu (Joan Chen) pe Yang Yuhuan (Fan Bingbing), o dansatoare orfana ce s-a mutat in casa varului ei pentru a-si face un rost in Capitala. Dansul si privirea acesteia par a o cuceri pe Consoarta, ce isi anunta Imparatul ca a gasit-o pe viitoarea sotie a Printului Mao (Wu Chun), fructul iubirii celor doi. Lucrurile isi urmeaza cursul firesc, si, fara ca cei doi viitori miri sa se vada fata in fata decat in noaptea nuntii, cei doi isi unesc destinele. In ciuda iubirii care se naste intre cei doi tineri casatoriti, altceva avea sa le marcheze destinul. La scurt timp dupa, Printul Mostenitor Ying, fiul Imparatului cu o Concubina, vede in intrarea in Palat a lui Yuan Yuhuan o intarire a pozitiei rivalului Print Mao, si intrigile incep sa se teasa. Iar de aici pana la o adevarata tragedie mai e un singur pas, care va arunca Imperiul Tang in haos.

“Lady of the Dynasty” e o productie ce s-a nascut greu. In 2009 s-a anuntat demararea proiectului numit initial “Yang Guifei”, iar 2 ani mai tarziu a fost redunumit ca “Tang Crisis”. La retragerea investitorului britanic, filmul a devenit o coproductie sino-japoneza, cu coreeanul Kwak Jae-yong la timona. Dar conceptele diferite ale companiei de productie si ale regizorului au dus la demisia regizorului, ce nu a acceptat punctul de vedere al companiei de productie chinezesti, regizorul avand o viziune diferita, ce se departa de specificul filmelor chinezesti (ar fi fost ciudat ca o pagina de istorie chinezeasca sa ne fie spusa dupa viziunea unui… coreean, nu ? Fie el si regizorul lui My Sassy Girl si Windstruck) Au renuntat si investitorii japonezi, iar in vara lui 2013, dupa modificari majore in scenariu, s-a anuntat reluarea proiectului, ale carui filmari au inceput in sfarsit in decembrie 2013.

Yang Yuhuan, personajul istoric al productiei, a fost considerata una din cele patru frumuseti ale Chinei antice. A trait doar 37 de ani, insa relatia speciala pe care a avut-o cu Imparatul Xuanzong in ultimii ani de domnie ai acestuia a ramas celebra in istorie. Filmul incearca sa reconstituie acest episod al iubirii tragice a celor doi, chiar daca uneori unele fapte nu sunt redate fidel (cum a fost, de exemplu, sfarsitul lui Yang Yuhuan). Si daca tot vorbim de istorie, ca o punte de legatura cu filmul exista, catre final, o scena memorabila: Consoarta Yang Yuhuan incearca sa se justifice in fata istoriei, invocand istoria. Isi justifica rolul de consoarta, care primeaza in fata afacerilor statului in care nu s-a implicat. Impresia acestei scene e ca un nume din istoria bogata a unui imperiu, pierdut in cronici si prafuit de timp, prinde viata, se intruchipeaza si explica soarta nedreapta ce i-a grabit sfarsitul. Singura problema in aceasta ecuatie e… iubirea. A aparut ciudat inca de la inceput cand Yang Yuhuan a cerut sa-si vada viitorul sot, pentru a sti daca se va iubi cu el. Consoarta Wu i-a dat imediat replica: “Conteaza daca il iubesti pe Print ?”, reflectand mentalitatea de la Palat, ideea ca o casatorie era privita ca un act formal, din interes. Insusi Tacitus, solul din Bizant, ramane surprins de aceasta casatorie, obisnuit fiind ca in Imperiul Bizantin o unire de destine sa fie nimic mai mult decat rodul unui joc politic de culise cu un scop précis. De aceasta data nu era cazul unei asemenea presupuneri, Yang Yuhuan fiind de origine modesta, o simpla dansatoare. De aici si impresia – ce se va dovedi eronata – a lui Tacitus cum ca Imperiul Tang era total diferit de al lui Imperiu Bizantin. Se minunase cand vazuse toleranta religioasa si multiculturalismul din Tang, lipsa nevoii de a face parada de maretia stapanirii Tang, modestia Imparatului. Dar prima impresie a emisarului Imperiului ce se pretindea continuatorul Maretului Imperiu Roman se va estompa treptat, pe masura ce va descoperi adevarata fata a Tang-ului, analizand imperiul din interiorul sau. Interesanta perspectiva istorica, zugravirea aparte a epocii si atmosferei din Palatul Imperial din Chang’an, surprinsa in toata splendoarea ei: interioare luxuriante dominate de matase si culori vii, sunetul lin al harpei, costume de o rara frumusete (in special costumele de iarna ne amintesc de minunatele vesminte purtate de eroii serialului coreean “Empress Ki” in memorabila scena a vanatorii regale de iarna) De fapt, daca e sa comparam acest film cu serialul amintit, trebuie spus ca cele doua se aseamana flagrant, ambele tratand culisele vietii de Palat din Imperiu, cu deosebirea ca actiunea lor se desfasoara in perioada a doua dinastii diferite (Tang, respectiv Yuan), despartite de 500 de ani. Pe langa costumele de iarna ce au starnit atata entuziasm in “Empress Ki”, regasim jocul de polo calare din “The Legend” sau “Soldier of God”, alte doua seriale coreene ce ilustreaza influenta timpurie a Chinei asupra peninsulei pana in cele mai mici detalii legate de viata privata.

“Lady of the Dynasty” ramane un film minunat, in ciuda tuturor criticilor si insuccesului de la box-office. Nu se ridica peste alte productii similare chinezesti, dar are un farmec care il face special. Vorbele Consoartei Yang iti raman in minte minute bune dupa incheierea vizionarii, subliniind perfect soarta uneori nedreapta a consoartelor imperiale: “Imperiul nu poate fi distrus printr-un dans sau cantec”.

Traducerea, adaptarea si timingul manual au fost efectuate de lasedan si gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil, in premiera in Romania.

Articol realizat de cris999 – asiacinefil