Kim Jee-woon este recunoscut de multi nu doar in Coreea, putandu-se afirma ca acesta face parte din categoria celor mai buni regizori din lume, in momentul de fata, regizorul reusind sa aduca claritate, dar in acelasi timp o anume doza de risc in filmele sale, atu-uri fara egal in lumea filmelor. Filmele sale ating intr-un mod aspru si direct, dar cu lejeritate, diferite subiecte, lasand audienta si criticii sa admire talentul sau regizoral.

O parte din filmele regizorului au trecut de granitele Coreei si au devenit hit-uri internationale (“I Saw The Devil”, “The Good, The Bad And The Weird”) si acum acesta se pare ca lucreaza la mai multe proiecte in limba engleza.

I: Filmele dvs au in comun faptul ca ating subiecte pe care majoritatea ar gasi foarte dificil sa le transforme in subiecte de film. Fara indoiala, “I Saw The Devil” este cel mai riscant film al dvs, si totusi filmul reuseste sa nu foloseasca in exces violenta sau sa o glorifice. Cand creati astfel de filme „riscante”, cum reusiti sa masurati nivelul violentei in scenele sale ?

R: “Mai inainte de toate, trebuie sa urmaresti cu atentie tonul si ritmul interior al fiecarui film. Sa gasesti scopul filmului este, iarasi, foarte important. In afara de asta, m-am abtinut sa creez scene de o violenta extrema si inutila, si m-am gandit cum as putea sa transform scenele obisnuite in unele speciale. Am considerat ca este foarte important sa fac trimitere la filme coreene si internationale care abordeaza violenta in mod creativ, pentru a putea judeca explicitatea scenelor.”

I: Cele mai recente filme ale dvs au avut o serie de actori talentati care au colaborat la ele. Cum reusiti sa creati un anume timp pentru scenele in care joaca un actor de prima mana, tinand cont ca nu sunt putini cei ce doresc sa joace sub indrumarea dvs ?

R: “Regizorii care angajeaza actori foarte cunoscuti trebuie sa fie atenti sa echilibreze proportia rolurilor. Este o treaba foarte delicata, asa ca un regizor care reuseste sa faca acest lucru poate sa se foloseasca cu usurinta de acesti actori de prim rang. Lucrurile nu trebuie abordate in mod mecanic pentru ca nu se poate crea acea afinitate atat de rar intalnita.”

I: Care credeti ca a fost factorul care a determinat cinematografia coreeana sa rupa granitele tarii si sa captiveze cinefilii din lumea larga? Unde vedeti cinematografia coreeana peste 10 ani, tinand cont de recunoasterea internationala de care se bucura tot mai mult regizorii, actorii si filmele, in general?

R: “Coreea a respectat unicitatea si stilul regizoral mai mult decat alte tari; astfel, Coreea a reusit sa produca multe filme cu impact regizoral. Filmele cu impact la tineri au fost mereu expresive si inovatoare, puternice si au avut un stil unic. Coreea a demonstrat ca are o mare diversitate de genuri. Tinerii cineasti coreeni fac filme cu pasiune, fara a se incadra mereu intr-un singur gen si isi ridica propriile standarde cu fiecare film. Regizorii au din ce in ce mai multe drepturi, reusind sa creeze o atmosfera de lucru foarte buna, si ramane de vazut daca acest trend va continua. Ca si in cazul tarilor cu industrie de film foarte dezvoltata, Coreea a inceput sa foloseasca bugete din ce in ce mai mari, devenind necesara o logica si o intelegere in lucrul cu astfel de bugete care pe vremuri erau de neimaginat.”

I: Am inteles ca ati fost nevoit sa reeditati, pe alocuri, “I Saw The Devil”, in urma cererii Consiliului Coreean de Film. Cand se cere acest lucru, cum se reevalueaza editarea pentru a multumi atat Consiliul, cat si cinefilii? Imi imaginez ca e o pozitie destul de dificila; sau faptul ca suntem in era digitala ajuta, tinand cont ca regizorii au posibilitatea ca filmele lor sa fie vazute, in totalitate, pe micile ecrane?

R: “Nu e usor sa editezi un film de care investitorii, producatorii si regizorul sa fie multumiti, mai ales atunci cand faci un film cu continut explicit. Este important sa poti influenta pe toti si sa-i faci sa inteleaga actul creatiei, chiar daca poate nu este pe placul tuturor. Am facut mereu filme in care fiecare isi spunea parerile, dar editarea finala ramanea la alegerea regizorului. Se spune ca tot ce ramane dupa editare se pune pe DVD sau Blu-ray. Asta poate sau nu sa fie de ajutor.”

I: Am inteles ca urmatorul dvs film va fi unul in limba engleza. E adevarat?

R: “Exista cateva oferte, dar inca nu am stabilit nimic concret pana acum. Ramane de vazut.”

Kim Jee-won a inceput ca regizor de teatru, dar s-a indreptat catre film dupa ce a vazut ca are succes. Regizorul acorda mare atentie detaliilor, dar si lansarilor filmelor sale pe DVD. “A Tale of Two Sisters”, “A Bittersweet Life” au fost filme bine primite de critici si cinefili. In 2010, Kim Jee-won a regizat “I Saw The Devil” in a carui distributie este si Choi Min-sik (alaturi de care regizorul a mai lucrat si la “The Quiet Family”) si Lee Byung-hun (cu care a mai lucrat la “The Good, the Bad, the Weird” si “A Bittersweet Life”). In 2013, a fost debutul regizoral in Statele Unite, reusind sa adune actori celebri in filmul “The Last Stand”, in care au jucat Arnold Schwarzenegger, Johnny Knoxville, Forest Whitaker, Peter Stormare si Daniel Henney. In 2015, se anunta ca Warner Bros va finanta si distribui primul film vorbit in coreeana, film ce urma a fi coprodus de Grimm Pictures. Scenariul a fost scris de Lee Jin-sook, iar in film au jucat Song Kang-ho si Gong Yoo, “The Age of Shadows”, productie ce a avut premiera pe 7 septembrie, anul trecut.

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil