In consiliul de conducere se discuta aprins despre privatizare, si partizanii acesteia sunt destul de vehementi si convingatori. Separat, investitorul Jeong il momeste pe fostul director executiv Lee, indepartat din functie, cu directoratul fundatiei Sungwon, fara sa-l avertizeze ca e o functie temporara, dar ii cere pentru asta sa indeparteze toata opozitia din consiliul de conducere. Fireste ca va apela la cumnatul sau, fluturandu-i pe la nas functia de director al spitalului universitar si-l descumpaneste pe nehotaratul profesor Ko, ce tocmai decisese sa lase politica in favoarea meseriei. Care va fi pana la urma partida sprijinita de seful departamentului de pediatrie?
Shi On se descurca din ce in ce mai bine. Accepta ca fiind normala neincrederea parintilor noilor pacienti in abilitatile lui, caci e mai increzator in el insusi. Ii vine tot mai usor sa-si viziteze tatal, dar si decide ca trebuie EL sa stabileasca regulile pentru protejarea integritatii mamei sale, pe care nu mai e suparat, doar curios care sunt motivele pentru care a renuntat la el; si deoarece explicatia pare rezonabila, ii e mai usor sa accepte. A ramas un singur motiv pentru care-si regreta conditia de „special”: Ghiciti care e? Sinceritatea lui absoluta precum si impulsul dat de „Cupidonul” In Hye isi ating tinta!
La analiza cazului In Hye, Do Han foloseste studiul elevilor sai asupra cazului, si reuseste, cu sprijinul timid al profesorului Ko, sa demonstreze ca echipa operatorie TREBUIE sa fie cea de la Pediatrie. Asta ar mai linisti temerile pacientei si ar mari mult sansele de reusita. In acest timp, Kang Hyung Tae incearca, timid, sa-si convinga seful sa renunte la preluarea spitalului si-si canalizaeza eforturile conform principiului lui Kim Do Han: sanatate si fericire pentru toti copiii, nu doar pentru cei „alesi”. Va reusi sa strice tot ce-a muncit pana acum?

Prezentare realizata de iulianatotu – asiacinefil.com