Exista lucruri pentru care merita sa renunti la principii. Pentru Ganghun, acest lucru se dovedeste a fi viata unei mame denaturate, care l-a parasit la adolescenta. Consolarea doctoritei Yun e alcoolul si compania lui Bonggu, la fel de deprimat ca si ea, de plecarea lui Hayeong.
Cele mai frumoase sperante se dovedesc a fi desarte. Kim Sunim nu va primi tratament in SUA. Jang Yujin nu-l va avea pe Lee Ganghun nici Seo Junseok pe Jihye.
Orgoliul, egoismul si aroganta lui Ganghun nu rezista incercarilor; furia cu care mai deunazi s-a napustit asupra profesorului Sangcheol se transforma in disperate implorari. Isi pune de bunavoie mintea si eforturile in slujba celui hulit si nu cere decat o recompensa: acceptarea mamei sale ca subiect de studiu pentru a beneficia de noul tratament, cu orice risc. Refuzat calm si cu explicatii logice de profesorul Kim, Ganghun aplica metoda medievala a “inplorarii” blocat cu orele in fata biroului maestului, fara a renunta insa la resentimente si la aroganta. Lee Ganghun atage interesul tuturor celor din spital cu perseverenta sa de statuie a incapatanarii. Conform firii sale compatimitoare, Jihye incearca sa medieze, cu binisorul pe langa profesorul Kim, fara alt rezultat, in timp ce coalitia profesorului Ko Jehak, plina de mandrie se indreapta spre conferinta la care il vor impauna pe acesta cu ideea lui Ganhun si munca lor, fara sa scape prilejul de a se lauda acestuia.
Cu trei medici lipsa din spital, urgentele sunt greu de acoperit si profesorul Sangcheol e nevoit sa apeleze la indemanarea lui Lee Ganghun care ferm, intra in operatie in miez de noapte, dupa o zi de protest, nehranit si neodihnit, dar ferm pe pozitie ca intotdeauna si cu sigurata-i obisnuta, salveaza viata unui copil de 10 ani, dupa care se intoarce la protestul sau tacut.

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil