Dupa impresionantul “Thirteen Steps”, ce spune povestea unui condamnat la moarte ce sufera de amnezie si nu are capacitatea de a se apara in fata acuzatiilor ce i se aduc, regizorul Masahiko Nagasawa regizeaza in acelasi an 2003 o poveste total diferita, “The Graduation”. Poveste romantica, cu o discreta doza de mister, “The Graduation” are parte de cateva dizambiguitati in scenariu, ce presupun o atentie sporita la detalii din partea spectatorului. Scenariul acestui film, in mod inexplicabil, a fost scris de regizor in colaborare cu inca 2 scenaristi. Spun in mod inexplicabil deoarece raportat la cele aproape 2 ore ale filmului, numarul relativ mic de replici si firul epic deloc complicat nu necesita un efort concertat a 3 persoane. Singurul rezultat al acestei colaborari bine intentionate e un scenariu cu lipsuri cand vine vorba de justificarea si intelegerea actiunii. Ce folos sa croiesti un decor romantic, sa-i dai culoare prin putin mister, sa tii spectatorul cu sufletul la gura, pentru ca la final sa nu explici clar conexiunile reale dintre protagonisti ? Aici este singura hiba a acestui film de altfel bine realizat, cu o coloana sonora ce iti merge la suflet, cu elemente specifice de romantism, dar care se impiedica in propria poveste. Shinichi Tsutsumi, din “Monday” si mai ales “Suspect X”, are un rol interesant, interpretand un profesor de psihologie cu capul in nori, in timp ce Rina Uchiyama interpreteaza rolul studentei acestuia. Cei doi au mai aparut impreuna si in recentul “Kakekomi”, la 13 ani distanta, avand, insa, roluri secundare in vasta harta a filmului. “The Graduation” a avut o nominalizare pentru Cea mai buna regie la Festivalul International de Film de la Tokyo (2003).

La cei 41 de ani ai sai, Mayama Satoru (Shinichi Tsutsumi) e lector de psihologie, angajat pe contracte semestriale cu diverse colegii si universitati. Cursurile sale sunt anoste, nu de putine ori studentii adormind la ele, profesorul neavand prea multa tragere pentru materia predata. Lucrul este oarecum explicabil, insasi viata lui personala fiind una intr-un haos total: la 41 de ani nu e casatorit, traind singur intr-un apartament modest. Prietena lui, Izumi, tot insista sa-l prezinte parintilor ei, dorinta ei pentru o scoatere din inertie a relatiei lor fiind de-a dreptul disperata din moment ce chiar isi minte tatal legat de varsta partenerului ei, “intinerindu-l” cu cativa ani. Sursa haosului din viata lui Satoru pare a fi o femeie, Yoshida Yayoi, pe care a iubit-o cu 20 de ani in urma, dar care a disparut fara urma. Inca mai tine la acea femeie si spera ca aceasta sa reapara in viata lui, sperantele sale devenind o adevarata obsesie, din moment ce pastreaza melodia special aleasa de aceasta pentru apelurile primite de la numarul ei de telefon. Pe acest fundal, intr-una din zile, o studenta de-a lui, Asami Sugita, ii imprumuta o umbrela pentru a se feri de ploaie. Mai apoi, mereu apare la cursurile lui sau prin locurile unde umbla profesorul, punandu-l oarecum in situatii destul de delicate cu noncomformismul ei. Oare ce secret ascunde si pana unde e dispusa sa mearga ?

La o prima vedere, “The Graduation” are trasaturile unei povesti romantice cu accente de mister, iar pana la un anumit punct chiar se incadreaza intr-un cliseu ce e specific mai degraba dramelor psihologice. Asta pentru ca regizorul stie sa exploateze foarte bine misterul personajului Asami Sugita. Din momentul in care Asami imprumuta umbrela profesorului de psihologie, aceasta stabileste o punte de legatura directa cu profesorul, iesind din anonimatul dat de statutul de studenta oarecare din ultimul rand al salii de cursuri. Din acel moment, ea se considera speciala, si lucruri surprinzatoare ies la suprafata despre personalitatea ei extrovertita. Profesorul Satoru e genul de profesor cu capul in nori, indiferent la tot ce se intampla in jurul sau, astfel ca aparitia in calea lui a studentei indraznete nu il afecteaza prea tare. Ramane la fel de indiferent pe cat e fata de actuala lui prietena, Izumi, si nimic nu pare a-l putea scoate din starea de letargie in care a intrat cu 20 de ani in urma, cand a fost parasit inexplicabil de prietena lui. Incapabil sa iubeasca, sau mai bine zis sa-si exteriorizeze sentimentele, acesta pare a fi ramas blocat in timp in relatia anterioara, vizitand aceleasi locatii pe care obisnuia sa le viziteze cu prima lui iubire, asteptand la nesfarsit ca melodia de pe telefon aleasa de ea sa se auda, semn ca ea il cauta pentru a-i spune: “viata ta poate sa continue”. De fapt, de acest lucru are nevoie profesorul: un imbold care sa-i spuna ca nu a gresit cu nimic uitand trecutul si luand totul de la zero. Iar acest imbold, in mod surprinzator, va veni de la cine se va astepta mai putin. In fapt, titlul filmului, “absolvirea”, nu se refera doar la faptul ca pentru studenta Asami, luna martie inseamna sfarsitul vietii de student si inevitabil si despartirea de profesorul de psihologie, ci mai ales la sfarsitul si inceputul unei noi etape in viata profesorului, prin absolvirea lui de la pedeapsa pe care si-a autoimpus-o prin excluderea de la trairea propriei sale vieti. Un film simplu si profund, delicat si discret, tipic japonez, o delectare pentru iubitorii de romantism.

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Elenas (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil